|
 Ferigile sunt considerate primele cormofite (corpul diferentiat in: radacina, tulpina, frunze ) aparute pe pamant.
In ultimul deceniu ferigile au intrat in atentia iubitorilor de plante ornamentale fiind decorative prin frunze care formeaza o tufa.
Ingrijire
Majoritatea ferigilor se simt bine in conditii de camera. Necesita umezeala mai ridicata atat in ceea ce priveste solul cat si atmosfera camerei. Cresc bine in locuri semiumbrite, ferrite de actiunea directa a soarelui.
Substratul trebuie sa fie afanat, poros si cu un pH acid: 5,5 - 6. Turba fibroasa, pamantul de frunze , nisipul pot fi folosite drept componente pentru substrat. Grosimea stratului de drenaj trebuie sa fie mai mare.
Udarea se face regulat, astfel ca pamantul sa nu se usuce niciodata, altfel planta isi pierde prospetimea si chiar frunzele. Daca planta nu a fost udata si pamantul s-a uscat se recomanda scufundarea ghiveciului pana peste margine intr-o galeata cu apa unde se lasa pana cand pamantul se imbiba bine.
In timpul iernii, ferigile prefera o scurta perioada de repaus cand se tin la o temperatura ami scazuta cu cateva grade si se uda mai rar.
Pulverizarea plantei cu apa si pastrarea unei umiditati ridicate in aer este deasemena foarte importanta.
Fertilizarea se face de 2 - 3 ori pe luna, primavara si vara cu o concentratie la un sfert din cea recomandata de producator.
Transplantarea si afanarea pamantului de la suprafata trebuiesc facute cu multa grija pentru a nu rupe radacinile care sunt foarte subtiri.
Inmultire
Producerea de plante noi se poate face atat pe cale vegetative:
- divizarea tufei: Adianthum, Nephrolepsis, Pteris
- fragmentarea rizomilor sau stolonilor: Polypodium si Nephrolepsis
- separarea mugurilor bulbiferi: Asplenium,
sau prin spori. Inmultirea prin spori este mai dificila dar nu imposibila . Sporii au facultatea germinativa de scurta durata de aceea se seamana imediat ce ajung la maturitate (au culoare bruna). Germinarea sporilor are loc in conditii de de caldura si umiditate ridicate si constante (20 - 22 grade C). Semanatul se face pe un substrat foarte poros (turba, pamant de frunze) si bine sterilizat. Apa cu care se uda trebuie sa fie sterilizata si calduta, ea administrandu-se prin infiltratie.
Specii intalnite ca plante de apartament:
Adiantum cuneatum (A. raddianum)
Este o feriga delicata inalta de 20 - 40cm, are frunze mici dintate, verzi stralucitoare, foarte fine in forma de pana, sustinute de petioli oarte subtiri, sarmosi dar supli de culoare neagra.
Asplenium nidus
Frunzele sunt sunt foarte mari, pana la 1m lungime si 20cm latime, ascutite, intregi, usor ondulate, verzi stralucitoare, cu nervura mediana in relief si foarte groasa, de culoare bruna si sunt reunite intr-o rozeta.
Nephrolepis exaltata
Cea mai cunoscuta feriga. Frunzele lungi de 60 - 90cm, cu foliole alungite, fin ondulate si adesea sectate, formeaza o tufa bogata. Culoarea verde crud si frunzele frumos arcuite intregesc valoarea decorative.
Platycerium alcicorne (P. bifurcatum)
Planta cu crestere epifita, are doua feluri de frunze:
unele sterile, rotunjite, asezate la baza ei, care se usuca lent transformandu-se in niste solzi mari, membranosi, de culoare maronie;
altele ce pornesc din acestea sunt fertile, lungi de 50 - 60cm, la inceput drepte apoi cu extremitatile gratios inclinate, verzi acoperite de niste perisori arginti. Varful decupat al frunzelor fertile aminteste de coarnele de cerb.
Polypodium aureum
Frunzele sunt foarte mari, cu lungimea de 80 - 100cm, penat sectate cu lobi mari. petiolul are lungimea de 40 - 50cm si culoarea bruna. Planta prezinta un rizom ce suporta aerul uscat si se taraste pe suprafata pamantului.
Boli si daunatori
Aparitia de pete brune pe frunze este consecinta aerului prea rece, udarii cu apa rece, excesului de apa;
Brunificarea marginei frunzelor se intampla in camere calduroase si uscate;
Frunze palide si firave demonstreaza insuficienta hranei;
Ingalbenirea frunzelor ete reactia plantei la lumina foarte puternica;
Ferigile sunt sensibile la paduchi de frunze
|
